TOP 5 Grupari "ULTRAS" din Romania

1.  ULTRAS 92 FARUL(1992)  -  FARUL CONSTANTA

                                          

A fost de la inceput o grupare ultras,cu toate ca in anul 1992 incepusera sa se formeze si in alte galerii din tara grupuri care intelegeau sau incercau sa inteleaga fenomenul ultras,ULTRAS 92 FARUL poate fi considerata prima de acest fel din Romania,deoarece a fost prima grupare ultras care a avut propriul banner cu inscriptia ultras pe el. Interesant este ca in aceea perioada un ziarist constantean ( retineti este vorba de anul 1992) scria despre acel banner urmatoarele:„Am ajuns ca pe stadionul 1 Mai (vechea denumire a stadionului Gheorghe Hagi) din Constanta sa vedem inscrisuri naziste care nu fac deloc cinste suporterilor constanteni si care vor sa copieze doar ce este rau la suporterii din Vest”.Era vorba despre bannerul ULTRAS care avea 12m x 1,40m si care era flancat de „celtica” atat din stanga cat si din dreapta. Insa acesta era „prezent” doar la meciurile de pe teren propriu pentru deplasari fiind confectionat un banner de 2,5 m x 1,5 m cu titulatura ULTRAS FARUL.Aceste bannere tinand cont ca au fost facute in anul 1992 de suporteri "faristi", au fost cele care au facut ca in anul 1996 cand bannerul de 12 metri s-a rupt si nu a mai putut fi agatat in gard sa dea denumirea altui banner si anume ULTRAS 92 FARUL. Membrii acelei factiuni sunt in majoritate din cartierul constantean Tomis III . Este o factiune de „dreapta”,amplasata in acest moment sus la tribuna B a stadionului dupa ce ani in sir au stat la peluza.

2.  COMMANDO VIOLA ULTRA CURVA SUD(1995) - POLITEHNICA TIMISOARA

                                
Modelul noii tifoserii era evident. Tinerii ei conducatori se inspirau din stilul galeriilor italiene, care sunt la loc de frunte in Europa din punct de vedere al coregrafiilor. Sefii au decis: noul nume va fi "Commando Viola Ultra Curva Sud". Cuvantul "ultra" sublinia radicalismul moderat al fanilor, "viola" era imprumutat de la sustinatorii Fiorentinei, echipa adulata de multi timisoreni la acea ora, iar "Curva Sud" de la peluza exploziva de pe "Olimpico"-ul lui Lazio si AS Roma.
 In 1994 - 1995, Poli a promovat in "A", iar din returul acelei stagiuni au inceput primele show-uri memorabile. Inaintea startului de retur, Poli a jucat acasa, in "16"-imile Cupei Romaniei, cu Universitatea Craiova, duel pierdut de alb-violeti, dupa un meci cu ritm deosebit, cu scorul de 2-3. Modelul vestic al peluzei se vedea deja din inscriptii: "Violet legend continued" ("Legenda violeta a continuat").Au inceput sa apara primele incercari de coregrafii, cu baloane albe si violete, papellitos sau fumigene. Singura problema era un steag cu o svastica, dar care pe parcurs a disparut! Alt moment in care "CVUCS" anunta marile show-uri din anii urmatori a fost derby-ul local, din "B", contra CFR-ului din Cluj, in care s-a realizat o coregrafie cu fulare in stilul tifosilor Sampdoriei, alta trupa in voga la acea vreme.

      In vara lui 1995, Poli a acces in prima liga. Din acel moment, povestea "CVUCS" a devenit tot mai frumoasa.

3.   ARMATA ULTRA'(1995) - STEAUA BUCURESTI

                                          

Acum 10 ani steliştii au pus bazele fenomenului ultras organizat în Bucuresti.
Totul a început în toamna anului 1995, când un grup de băieti s-au gândit că in peluza Stelista trebuie schimbat ceva pentru a se ajunge la nivelul celor mai puternice “tifoserii”. De aici a apărut ideea formării unei grupări ultras din care să facă parte numai cei care simt într-adevar ceva pentru Steaua, cei care sunt dispusi să facă totul pentru echipă, pentru existenţa unei adevărate grupări ultras.
Trebuie menţionat că până în acel moment, în Bucuresti nu a existat nici un grup organizat ci numai diverse denumiri date galeriilor sau diverse steaguri cu nume văzute afară. De asemena, in acele momente stelistii erau stransi în jurul lui Jean Pavel(viitorul lider al Peluzei Nord de atunci), suporterii începuseră să fie prezenţi în număr considerabil atât acasă cât şi în deplasare, apăruseră primele cântece, primele fulare, incidentele.
Incetul cu incetul in Peluza Nord au inceput sa apara steaguri pe gard, materiale cu specific ultras, torte, fumigene si nu in ultimul rand oameni care au inteles ca viata ultras este chiar un mod de viata.
Primul pas făcut pentru viitorul peluzei steliste a fost unirea băietilor despre care se ştia ca traiesc pentru Steaua, ei punându-se de acord asupra problemelor peluzei. Acea zi a rămas în istorie, 04.12.1995 rămânând ziua în care s-a ţinut prima lor sedinţă, ziua când a luat fiinţă, din multitudinea de nume care s-au vehiculat atunci, - ARMATA ULTRA’.
Cei din ARMATA ULTRA’ au început să îşi impună ideile în peluză, să atragă alături de ei multi suporteri care gândeau la fel, să formeze un grup temut şi invidiat. Ca număr de membri au reuşit să fie cu mult peste media altor grupări de la acea vreme. La meciurile importante de acasă se strângeau circa 100 de ultraşi, în deplasare mergând cam 50. De la înfiinţare, ARMATA ULTRA’ a fost prezentă în toate deplasările pe care Steaua le-a efectuat, atât în ţară cât şi în străinătate, pentru si in meciurile din Liga Campionilor. Cu acest prilej, au legat strânse prietenii cu adevărate grupări ultras, precum cele de la RED DEVILS Lodz (Gyor-Ungaria) şi FRENTE (Atletico Madrid-Spania). De asemenea ei ţineau o strânsă legătură cu câteva dintre cele mai puternice grupări ultras din Europa: IRRIDUCIBILI (Lazio-Italia), ULTRAS SUR (Real Madrid-Spania), TESTE MATTE (Napoli-Italia) si BOIXOS NOIS (Barcelona-Spania).
Trebuie reamintite anumite merite şi fapte care au făcut ca ARMATA ULTRA’ să devină un nume important în memoria tuturor:
-primul grup ULTRAS organizat din Bucuresti (implicit primul banner de grupare);
-prima revistă ultras cu povestea grupului, istoria galeriei, realizări, galerii celebre;
-primul mesaj ofensiv la adresa duşmanilor (”RUSINEA CFR - rrAPID 10 ANI ÎN B”) şi a autorităţilor (”Domnilor miliţieni vă rugăm respectaţi fenomenul ultra’ “);
-prima coregrafie făcută în deplasare (Poli Timisoara - Steaua /1994 - 1995);
-primul fly-er care chema la crearea unei atmosfere incendiare la un meci important (Rapid - Steaua /1995 - 1996);
-prima provocare la o înfruntare făcută rivalilor direcţi aka.Dinamo Bucuresti (50persoane-50persoane fara arme albe), provocare rămasă şi astăzi neonorată.
-prima prezenţă în deplasare a unei grupări ULTRAS din România la un meci din cupele europene intercluburi (Widzew Lodz - Steaua /1996 - 1997). Acest moment este cu atât mai mult de apreciat cu cât deplasarea a fost făcută din fonduri proprii, clubul neoferind nici o facilitate;
Încetul cu încetul toţi steliştii se identificau cu ARMATA ULTRA’, toţi erau din ARMATA ULTRA’, toţi luptau în numele ARMATA ULTRA’. Din aceasta cauză multi dintre membrii vechi şi marcanţi ai galeriei au început să sufere de un complex al identităţii.
Astfel, în Peluza Nord, au început să apară primele facţiuni, primele grupări independente şi tot odată primele certuri pentru putere. Astfel ARMATA ULTRA’ a dispărut ca grup, rămânând doar un nume general al galeriei, au apărut grupuri ca Brigada XXL, Gruppo Apparte, Ultras, Titan Boys, Tineretului Korps, Insurgentii etc. Grupuri care au început să aibă o identitate proprie în peluză, grupuri care au făcut la rândul lor istorie.
Această mişcare nu a fost pe placul lui Jean Pavel, şi astfel au apărut primele modificări importante în peluză. Unii au ales să plece din Peluza Nord pentru a protesta faţă de îndepărtarea lui Marius Lăcătuş de la echipă, au apărut primele implicari ale conducerii, “cămătarii" şi astfel, incet, totul a început să scârţâie. Lumea a început să se duşmănească, au apărut "primele" date de conducere, bătăile între cei vechi şi multe neînţelegeri.
A fost momentul când galeria stelistă a fost la un pas de şcindare şi momentul în care Jean Pavel a fost schimbat. A fost tot odată un moment care a împins galeria înapoi, multă lume rămânând fidelă vechiului lider, neacceptândul pe noul lider. Perioada de acalmie s-a întins pe perioada unui campionat, timp în care galeria stelei a existat doar cu numele.
După această perioadă, cele mai reprezentative grupuri din peluză au hotărât să se întalnească pentru a hotărî soarta Peluzei Nord şi au stabilit să coordoneze împreună peluza, fiecare având anumite atribuţii, model care este urmat şi în ziua de astăzi.
O perioada importanta in viata galerie a fost in perioada 2001-2002 odata cu aparitia grupului ULTRAS (aparut din unirea grupurilor Ultras si Brigada XXL). Acestia, alaturi de alte grupuri (Vacarm) au reusit sa aduca un nou suflu peluzei, prin culoare, daruire si devotament. Multe grupuri aparute ulterior au urmat conduita adusa pe stadioane de cei din grupul ULTRAS. Pentru o perioada de timp, toti cei din Peluza Nord am crezut ca viitorul le apartine.
Din pacate scandalurile, problemele, ura, invidia, nu au disparut din Peluza Nord. Au aparut multe grupuri, au disparut multe grupuri, multi au parasit stadionul, mare parte din cei considerati viitorul peluzei au parasit-o mutandu-se la Peluza a II-a. Principala problema de care ne-am lovit a fost “lupta generatiilor". Cei tineri au venit cu o mentalitate noua, cu o idee de ansamblu schimbata, cu idei care nu au fost intotdeauna acceptate de cei cu state vechi in peluza. Primul pas in acest sens a fost facut de cei de la Vacarm. Incetul cu incetul cei din “valul tanar" au ales un alt mod de exprimare, de manifestare urmand exemplu acestora si au facut un grup puternic la Peluza Sud.
In clipa de fata Peluza Nord stelista trece printr-un etern gol negru, incearca sa isi gaseasca o identitate si, de ce sa nu, sa supravietuiasca.


4.   NUOVA GUARDIA (1996) - DINAMO BUCURESTI

                                                     
                                                           

Nuova Guardia, primul grup ULTRAS ce sustine clubul DINAMO, a luat fiinta in 1996 la iniativa unor suporteri ai clubului care au dorit sa aduca un suflu nou "tifosseriei" propunandu-si sa creeze show-ul in tribune asa cum il vedem in Italia datorita fenomenului ULTRAS.

Incepand cu 1997, Nuova Guardia isi pierde caracterul de grup principal al peluzei NORD, din aceasta desprinzandu-se primele grupuri: Brigate Pantelimon, Mad Men, Dracula Boys Colentina, Firestarters Group Ambrozie.

Episodul "10 Mai 1997 Ghencea in flacari" este un moment istoric pentru galeria dinamovista. Umilinta totala - stadionul stelistilor cuprins de flacari, pompierii abia reusesc sa opreasca flacarile. A doua zi galeria lui DINAMO era prezenta in jurnalele de stiri ale celor mai importante posturi TV din occident (CNN,EuroNews,etc). Dupa cateva zile pe adresa clubului sosesc faxuri de felicitare din partea celor mai importante grupari ultras de la AC Milan, Verona, Bari si Udinese.

Anii urmatori continua cu show-uri adevarate la fiecare meci important, precum si nelipsitele conflicte cu politia ("Asasini, gabori asasini!"). Din recuzita pentru derby-uri n-a lipsit niciodata COREGRAFIA , arsenalul fiind completat de torte, fumigene, confetti, role de hartie, zeci de tobe si steaguri.

Apar in continuare grupuri si brigazi de cartier,cum ar fi: Guardia Tei, Rebels Unitatii, Vitan Group, Front Titan, Boys(care a ramas unul dintre cele mai active grupuri din peluza), Hooligans Salajan, Gruppo Rahova , Berceni Squad, Gruppo d'Assalto, Vitan Clan, Nucleo, Crazy Girls, Gruppo Regie, Gruppo Obor, Ultras Tei, Colentina, Sud Korps, Comando Herastrau, Rahova Fans, Supras, Ultra' Salajan, Tifosi Ultra', Ultras Balta Alba. Desi in ziare galeria lui DINAMO este denumita Nuova Guardia, acesta este doar un grup din peluza. Acum datorita numarului insemnat de grupuri ce alcatuiesc peluza, pentru galerie este folosit numele generic "ULTRAS DINAMO".

Nascuta in august 1996, ca urmare a consolidarii unui nucleu de sustinatori care aveau in comun iubirea pentru DINAMO si aderenta la fenomenul ultras, ca mod de manifestare a dragostei pentru echipa favorita - model de inspiratie 100% italiana - NUOVA GUARDIA a fost ani buni grupul conducator al peluzei Nord.

Principiile care au ghidat NUOVA GUARDIA in drumul spre calitatea de lider incontestabil al fenomenului ultras au fost clare , simple si bine definite: sustinerea echipei favorite, indiferent de conjunctura si locul in care joaca; crearea unei atmosfere pe care ziaristii au catalogat-o ca fiind singura cu adevarat "italiana" din cenusiul campionat romanesc; dar mai presus de toate a fost onoarea grupului nostru, ambitia de a ne ridica mult peste nivelul sportiv al competitiei - prin coregrafii si atmosfera creata; peste nivelul social al tarii - prin mentalitate, atitudine si credinta.

Generand idei, deschizand orizontul multora, a fost normal ca pe parcurs N.G. sa-si piarda caracterul de grup principal al peluzei, din acesta desprinzandu-se cateva grupuri inchegate, omogene si respectate cu care cei care alcatuiesc N.G. au relatii de colaborare si respect.

5.   LEGIONE GRANATA (1997) - RAPID BUCURESTI

                                                       

In 1997 unii dintre simplii suporteri ai Rapidului au descoperit spiritul ultras si s-au mutat la Peluza Nord,acolo de unde si-au inceput aventura.Atunci acei suporteri s-au numit LEGIONE GRANATA,evident dupa stilul italian.Dupa modelul gruparii Legione Granata alti suporteri ai echipei Rapid au creat grupari precum:Maniacs,Ultras Unione,Official Hooligans.

De la infiintarea gruparii Legione Granata , ultrasii rapidisti s-au infratit cu ultrasii timisoreni de la CVUCS.

FENOMENUL "ULTRAS" IN ROMANIA

In Romania,fenomenul "ULTRAS" a luat nastere imediat dupa Revolutie,insa dezvoltarea a inceput abia in anii 1995-1996. Primele grupari au luat nastere in galeriile cluburilor Farul,Steaua,Poli Timisoara,Dinamo si mai tarziu,Rapid. Chiar daca mai toti se considerau "ultrasi", probabil si din cauza ca aceste grupari se inspirau din coregrafiile suporterilor italieni, unele "realizari",cum ar fi furtul steagurilor sau al fularelor,apartin fenomenului "hooligan",care s-a dezvoltat in Marea Britanie. Ultrasii incearca sa mute spectacolul in tribune.Nu prin violente, ci prin apelarea la coregrafii, care pot contine bannere, steaguri, fumigene sau torte.Acest lucru exclude insa o confruntare cu adversarii,acesti suporteri incurajandu-si intr-un mod original echipa.

                CODUL unui "ULTRAS"

1. Conduita Ultra.
2. Iubeste culorile echipei mai presus de orice.
3. Respecta deontologia grupului.
4. Nu accepta existenta unor limite sau obstacole in fata iubirii tale pentru echipa. 
5. Ramai coerent intotdeauna. 
6. Distinge-te de masa de suporteri. 
7. Incurajeaza-ti echipa, la bine si la greu, chiar si atunci cand e contestata. 
8. Cumpara-ti bilete sau abonamente la partidele de acasa si suporta costul deplasarilor. 
9. Nu face nici un compromis legat de ideologia si sentimentele tale. 
10. Contesta conducerea si pe fotbalisti, atunci cand nu respecta crezul si valorile tale. 
11. Nu murdari acest crez cu manifestari politice. 
12. Fa-ti steaguri, bannere, esarfe, coregrafii si altele doar prin forte proprii. 
13. Nu comercializa identitatea grupului vanzand materiale promotionale.

Nasterea "Fenomenului Ultras"

Noţiunea de „ultras" derivă din cuvântul latin „ultra" (dincolo de, arătând faptul că entuziasmul celor implicaţi este dincolo de normal). Ce reprezintă acest termen? O formă de exprimare a unor suporteri, recunoscuţi pentru fanatismul lor în susţinerea favoriţilor şi pentru expunerea lor foarte elaborată.

De obicei aceştia se învârt în jurul fotbalului European şi a celui sud-american. Acţiunile ultraşilor sunt compuse din utilizarea torţelor şi fumigenelor, crearea coregrafiilor, încurajarea frenetică a echipei iubite, sfidarea autorităţilor şi etalarea unor mesaje gen banner. Ultimul aspect doreşte să aducă intimidarea în rândul rivalilor, fie ei fotbalişti sau suporteri.
Ocazional, acţiunile ultraşilor pot trece la extreme, aici apărând violenţe rasiale, ideologii politice şi rebeliuni provenite din ura pentru duşmani sau din dorinţa de a sancţiona forma slabă a echipei ce o încurajează.

Fenomneul ultras a luat fiinţă în anii '50 ai secolului trecut. În fosta Iugoslavie, ţară care la acea vreme era măcinată de un război intern, a apărut „Torcida Split", un grup de fani naţionalişti ai echipei Hajduk Split. Această brigadă de ultraşi este recunoscută internaţional ca fiind prima din lume.

Au urmat în 1951, italienii care ţin cu AC Torino, „Fidellisimi Granata" fiind numele ales de către vişinii. Decizia mai multor cluburi de a micşora preţurile tichetelor din zona peluzelor a adus un val puternic de suporteri în acele zone. De aici a fost un pas până la organizarea „Curvelor" (Peluzelor, după cum le denumesc italienii).

Anii '60 au produs un aflux ultras în Italia, suporterii Milanului fiind al doilea grup care s-a organizat sub numele de „Fossa dei Leoni" (Vizuina Leului), dar care în prezent este al doilea ca vechime după croaţii de la Hajduk. Au mai ieşit în faţă "Sampdoria Ultras" în 1969, urmaţi un an mai târziu de "The Boys" de la Inter Milano.

       AC MILAN - "Fossa dei Leoni"

        SAMPDORIA - "Sampdoria Ultras"

 

                                         
        INTER MILANO - "The Boys"

                                           
Iugoslavia nu avea cum să rămână în urma italienilor. Fondatorii ultraşilor aveau să conteze şi pe belgrădeni, în persoana "Groparilor" lui Partizan ("Grobari").

Grupurile ultras sunt de obicei organizate în jurul unui nucleu, unei grupări lider, cei care conduc şi iau deciziile importante în tot restul grupului de suporteri. Subgrupurile sunt de obicei alcătuite pe criterii de prietenie, localizare sau vederi politice. Ultraşii utilizează bannere de identificare, considerate stindarde, pierderea lor fiind egală cu dezintegrarea grupării aducând cu sine şi umilinţa în faţa lumii ultras. Daca un individ dintr-un grup ultras îşi pierde simbolul personal de identificare a grupului, de obicei un fular cu însemnele grupului, este automat scos în afara grupării. Unii ultraşi îşi obţin banii de coregrafii şi deplasări vânzând articole promoţionale cu însemnele suporterilor: eşarfe, fulare, şepci, steaguri. Alţii, dimpotrivă, sunt foarte stricţi la distribuirea acestor elemente de identificare. Nu există un număr minim de la care poate lua fiinţă o grupare. Ei pot fi o mână de oameni, un sector, o peluză sau un întreg stadion.
Cele patru puncte de bază în mentalitatea ultras sunt:
•       Nu te opri niciodată din cântat şi încurajat, indiferent de rezultat.
•    Niciodată nu sta jos în timpul unui meci.
•    Participă la cât mai multe meciuri posibile (acasă şi deplasare) indiferent de cost sau distanţă.
•    Loialitate maximă faţă de grupul din care faci parte.
În afară de aceste „legi de bază” mai există şi alte coduri în ceea ce priveşte organizarea grupului, protejarea persoanelor non-ultras în încăierările de stradă, a disputelor disproporţionate şi altele.
Ultraşii au de obicei un reprezentant care asigură legătura cu clubul în ceea ce priveşte asigurarea biletelor, problemele cu jandarmeria, siguranţa în deplasări şi alte chestiuni organizatorice. Sunt suporteri moderaţi însă care critică aceste grupări vis-a-vis de violenşa în limbaj, în cantece şi chiar fizică în afara stadionului, violenţe care lasă urmari şi în rândul persoanelor non-ultras.
Înaintea meciurilor importante, majoritatea grupurilor ultras desfăşoara coregrafii gigantice în momentul intrării echipelor pe teren. În funcţie de banii de care dispun, aceste coregrafii diferă în mărime sau complexitate, de la un sector sau peluză la un întreg stadion. Se folosesc de obicei: cartoane colorate, baloane, fâşii colorate, pânze uriaşe, fumigene, artificii şi mai nou păpuşi uriaşe cu heliu. Se folosesc de obicei teme legate de culorile, istoria clubului, steme, ani de înfiinţare, mesaje către adversari. Unele coregrafii sunt pregătite cu luni înainte. În ultimii ani, în Italia un filon principal în exprimare este direct legat de dispreţul faţă de „fotbalului modern” preferat de majoritatea cluburilor, care include :
•    Un nou tip de suporter-spectator, cu venit peste medie, plătitor de abonament sau bilet scump.
•    Programarea meciurilor la ore netradiţionale în favoarea ratingului TV.
•    Vânzarea jucătorilor ca şi în sclavagism, la preţuri exorbitante.
•    Comercializarea excesivă a fotbalului în general.
Banere precum „Against Modern Football” sunt întâlnite în mod frecvent în toată Italia şi chiar Europa.
Ca şi mod sonor de expresie, ultraşii folosesc atât imnuri şi melodii proprii, unice cât şi cântece universale adaptate la echipa lor favorită. Multe din acestea sunt pe linia melodică a unor hit-uri pop actuale sau trecute. În ajutorul sincronizării sonore, de obicei se utilizează portavoce, megafoane sau sisteme de amplificare proprii.
Chiar dacă pot exista altercaţii violente între grupurile ultras, majoritatea meciurilor şi derby-urilor nu aduc cu sine scene sângeroase şi nu sunt pline de violenţă. Spre deosebire de hooligans, a căror scop primordial sunt bătăile între grupări, ţelul principal al ultraşilor este susţinerea echipei favorite. O altă deosebire faţă de Hooligans este şi modul în care merg ăn deplasările lor: ultraşii merg grupat, afişându-şi însemnele, însoţiţi de forţele de ordine, iar hooligans merg separat, izolaţi, nedezvăluindu-şi însemnele de grup, pentru a nu putea fi identificaţi de politie. În multe ţări europene, fenomenul ultras pur este greşit înteles, fiind o combinaţie între hooligans şi ultras.
Unele grupuri ultras sunt asociate cu fracţiuni politice specifice, din care rezultă rivalităţi şi alianţe bazate pe gândiri şi mentalităţi politice. Sunt cunoscute gruppri ultras a cpror membrii sunt simpatizanţi ai fracţiunilor politice de stânga, marxiste sau extremiste, rasiste, fasciste. În schimb, există şi ultraşi care interzic afişarea unor asemenea simboluri de genul: zvastica, steaua lui David, ciocanul şi secera, Che Guevara, simboluri anarhiste, etc. Acestea iau de multe ori o poziţie activă şi agresivă faţă de discriminarea în interiorul şi în afara stadioanelor.
Rivalităţile între grupurile ultras pot fi între doua echipe din acelaşi oraş sau oraşe diferite, bazate pe idei politice diferite sau criterii etnice. Nu de puşine ori se fac înţelegeri şi alianţe între anumite grupuri, permanente sau temporare, depinzând de interes şi de miza meciului.